<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Foraje puturi apa,Foraje geotermale,Piloni</title>
	<atom:link href="http://www.pgt.ro/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.pgt.ro</link>
	<description>Foraje puturi apa sau foraje speciale pentru pompe de caldura, piloni</description>
	<lastBuildDate>Tue, 10 Apr 2012 20:08:48 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.3.1</generator>
		<item>
		<title>Foraj de apa potabila</title>
		<link>http://www.pgt.ro/2012/03/25/foraj-de-apa-potabila/</link>
		<comments>http://www.pgt.ro/2012/03/25/foraj-de-apa-potabila/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 25 Mar 2012 14:30:07 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Radu Zamfirescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Portofoliu Foraje]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pgt.ro/?p=43</guid>
		<description><![CDATA[Mai jos aveti imaginile de la ultimul foraj pentru apa potabila Localitatea : Mihailesti, Judetul : Giurgiu. Beneficiar : DIMAR S.R.L, Utilizator : Apele Romane. Adancime foraj : 79 ml, Debit apa foraj : 20 mc / h,]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Mai jos aveti imaginile de la ultimul foraj pentru apa potabila</p>
<p>Localitatea : Mihailesti,</p>
<p>Judetul : Giurgiu.</p>
<p>Beneficiar : DIMAR S.R.L,</p>
<p>Utilizator : Apele Romane.</p>
<p>Adancime foraj : 79 ml,</p>
<p>Debit apa foraj : 20 mc / h,</p>
<p><a href="http://www.pgt.ro/wp-content/uploads/2012/03/24022012005.jpg"><img class="alignnone size-full wp-image-47" title="foraj apa potabila, locatia" src="http://www.pgt.ro/wp-content/uploads/2012/03/24022012005.jpg" alt="baza foraj" width="640" height="480" /></a><a href="http://www.pgt.ro/wp-content/uploads/2012/03/24022012.jpg"><img class="alignnone size-full wp-image-49" title="Foraj apa potabila" src="http://www.pgt.ro/wp-content/uploads/2012/03/24022012.jpg" alt="Foraj apa potabila" width="640" height="480" /></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pgt.ro/2012/03/25/foraj-de-apa-potabila/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Foraj put pentru apa potabila, adancime 70ml</title>
		<link>http://www.pgt.ro/2011/06/10/foraj-put-pentru-apa-potabila-adancime-70ml/</link>
		<comments>http://www.pgt.ro/2011/06/10/foraj-put-pentru-apa-potabila-adancime-70ml/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 10 Jun 2011 05:13:39 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Radu Zamfirescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Portofoliu Foraje]]></category>
		<category><![CDATA[apa potabila]]></category>
		<category><![CDATA[foraje put]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pgt.ro/?p=25</guid>
		<description><![CDATA[Forajul unui put la 70ml adancime]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.youtube.com/watch?v=ibFlmI0iFqc&amp;feature=player_embedded">Forajul unui put la 70ml adancime</a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pgt.ro/2011/06/10/foraj-put-pentru-apa-potabila-adancime-70ml/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ciclul Binar</title>
		<link>http://www.pgt.ro/2011/05/26/ciclul-binar/</link>
		<comments>http://www.pgt.ro/2011/05/26/ciclul-binar/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 26 May 2011 20:19:33 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Radu Zamfirescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Principii Geotermale]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pgt.ro/?p=16</guid>
		<description><![CDATA[Binar centralele electrice cu ciclu geotermale generaţie diferă deabur uscat şi a sistemelor de abur flash, deoarece apa sau abur dinrezervorul geotermale nu vine niciodată în contact cu turbină /unităţile de generator. În sistemul binar, apa din rezervorgeotermale este folosită pentru a încălzi un alt &#8221;fluid de lucru,&#8221; careeste vaporizat şi folosit pentru a transforma turbine / unităţile degenerator. de apă geotermală şi &#8221;fluid de lucru&#8221; sunt fiecare limitateîn sistemele separate circulant sau &#8221;bucle închise&#8221; şi nu vin încontact unii cu alţii. avantajul de a planta ciclu binar este faptul căacestea pot funcţiona cu ape mai mici de temperatură (225 ° F la360 ° F) prin utilizarea fluidului de lucru care au un punct de fierberechiar mai mică decât apa. Ele produc, de asemenea, fără emisii deaer. Un exemplu de domeniu folosind un ciclu binar generare de energie de sistem este Mammoth Pacific binar centralelegeotermale putere de la Casa domeniul geotermal Diablo. &#160;]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Binar centralele electrice cu ciclu geotermale generaţie diferă deabur uscat şi a sistemelor de abur flash, deoarece apa sau abur dinrezervorul geotermale nu vine niciodată în contact cu turbină /unităţile de generator. În sistemul binar, apa din rezervorgeotermale este folosită pentru a încălzi un alt &#8221;fluid de lucru,&#8221; careeste vaporizat şi folosit pentru a transforma turbine / unităţile degenerator. de apă geotermală şi &#8221;fluid de lucru&#8221; sunt fiecare limitateîn sistemele separate circulant sau &#8221;bucle închise&#8221; şi nu vin încontact unii cu alţii. avantajul de a planta ciclu binar este faptul căacestea pot funcţiona cu ape mai mici de temperatură (225 ° F la360 ° F) prin utilizarea fluidului de lucru care au un punct de fierberechiar mai mică decât apa. Ele produc, de asemenea, fără emisii deaer. Un exemplu de domeniu folosind un ciclu binar generare de energie de sistem este Mammoth Pacific binar centralelegeotermale putere de la Casa domeniul geotermal Diablo.</p>
<p>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pgt.ro/2011/05/26/ciclul-binar/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ce este energia Geotermala?</title>
		<link>http://www.pgt.ro/2011/05/26/ce-este-energia-geotermala/</link>
		<comments>http://www.pgt.ro/2011/05/26/ce-este-energia-geotermala/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 26 May 2011 20:13:29 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Radu Zamfirescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Principii Geotermale]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pgt.ro/?p=14</guid>
		<description><![CDATA[Termenul provine din geotermală geo greacă, înseamnă pământ,şi therine, adică energie termică, energie geotermala este energiaastfel derivat din căldura naturală a pământului. Temperaturapământului variază foarte mult, şi energia geotermală este utilizabilpentru o gama larga de temperaturi de la temperatura camerei, la peste 300 ° F. Pentru uz comercial, un rezervor geotermalacapabil să furnizeze hidrotermale (apă caldă şi abur) resurseloreste necesar. Rezervoare geotermale sunt, în general, clasificateca fiind fie temperatura scazuta (&#60;150 ° C) sau la temperaturi ridicate (&#62; 150 ° C). În general vorbind, rezervoare la temperaturi ridicate sunt cele potrivite pentru, şi căutat pentru, producţiacomercială de energie electrică. Rezervoare geotermale se gasesc in &#8221;sisteme geotermale,&#8221; care sunt localizate la nivel regional în cazul în care setările de geologic pământului naturalfluxul de căldură este destul de aproape ca la suprafata pamantuluipentru a aduce aburi sau apă fierbinte, la suprafaţă. Exemple desisteme geotermale includ regiunea Gheizerele în California de Nord, Valea Imperial în California de Sud, şi regiunea Yellowstoneîn Idaho, Montana şi Wyoming.]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Termenul provine din geotermală geo greacă, înseamnă pământ,şi therine, adică energie termică, energie geotermala este energiaastfel derivat din căldura naturală a pământului. Temperaturapământului variază foarte mult, şi energia geotermală este utilizabilpentru o gama larga de temperaturi de la temperatura camerei, la peste 300 ° F. Pentru uz comercial, un rezervor geotermalacapabil să furnizeze hidrotermale (apă caldă şi abur) resurseloreste necesar. Rezervoare geotermale sunt, în general, clasificateca fiind fie temperatura scazuta (&lt;150 ° C) sau la temperaturi ridicate (&gt; 150 ° C). În general vorbind, rezervoare la temperaturi ridicate sunt cele potrivite pentru, şi căutat pentru, producţiacomercială de energie electrică. Rezervoare geotermale se gasesc in &#8221;sisteme geotermale,&#8221; care sunt localizate la nivel regional în cazul în care setările de geologic pământului naturalfluxul de căldură este destul de aproape ca la suprafata pamantuluipentru a aduce aburi sau apă fierbinte, la suprafaţă. Exemple desisteme geotermale includ regiunea Gheizerele în California de Nord, Valea Imperial în California de Sud, şi regiunea Yellowstoneîn Idaho, Montana şi Wyoming.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pgt.ro/2011/05/26/ce-este-energia-geotermala/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Foraj in sistem hidraulic</title>
		<link>http://www.pgt.ro/2011/05/22/foraj-in-sistem-hidraulic/</link>
		<comments>http://www.pgt.ro/2011/05/22/foraj-in-sistem-hidraulic/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 22 May 2011 12:54:12 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Radu Zamfirescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Principii Geotermale]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pgt.ro/?p=11</guid>
		<description><![CDATA[Instalatiile de foraj care utilizeaza principiul forajului mecanizat rotativ hidraulic clasic, cu circulatie directa de fluid de foraj, au în general urmatoarea componenta si functionare: Garnitura de prajini de foraj cu sapa de foraj atasata se roteste fiind antrenata mecanic de la un cap de foraj cu actionare mecanica de la un motor termic sau &#8230; <a href="http://www.pgt.ro/2011/05/22/foraj-in-sistem-hidraulic/">Read more <span class="meta-nav">&#8594;</span></a>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Instalatiile de foraj care utilizeaza principiul forajului mecanizat rotativ hidraulic clasic, cu circulatie directa de fluid de foraj, au în general urmatoarea componenta si functionare: Garnitura de prajini de foraj cu sapa de foraj atasata se roteste fiind antrenata mecanic de la un cap de foraj cu actionare mecanica de la un motor termic sau hidrostatica de la un motor hidrostatic lent. Introducerea si scoaterea unui pas de prajina de foraj se face secvential, pas cu pas, prin blocarea garniturii de prajini la podul sondei într-o broasca cu pene si o furca speciala care intra în locasul frezat de blocaj al prajinilor si se sprijina si se blocheaza în broasca cu pene. Manevrarea garniturii de prajini de foraj pentru introducerea / scoaterea unui pas se face cu un troliu manual cu sistem de manevra cu cablu tip macara-geamblac (palan mobil), cu multiplicare de forta, sau cu un mecanism de actionare cu lant si cu cilindru hidraulic, cu multiplicare de cursa Pentru realizarea forajului hidraulic, în garnitura de prajini (tip teava) se injecteaza prin intermediul unui cap de spalare fluid de foraj, de la grupul motopompa de foraj. Fluidul de foraj circula prin interiorul prajinilor si prin duzele sapei de foraj spala sub presiune talpa sondei, îndepartând sfarâmaturile de roca si detritusul, care se evacueaza apoi prin spatiul inelar dintre prajini si putul forat, pâna la suprafata. Acesta este procedeul de foraj rotativ hidraulic cu circulatie directa de fluid de foraj. Daca nu ar exista spalarea continua a talpii sondei si îndepartarea sfarâmaturilor si detritusului cu fluidul de foraj, sapa s-ar bloca imediat , nu ar înainta nici un pas de prajina. Fluidul de foraj se recupereaza printr-un sant într-o groapa de decantare, care comunica printr-un sant cu meandre (pentru decantare) cu alta groapa de alimentare, de unde este din nou recirculat de catre grupul motopompa de foraj si procesul se repeta. Este de o mare importanta existenta unei circulatii continue de fluid de foraj, fara de care sapa nu ar avansa si s-ar bloca; de asemenea evitarea prabusirii putului, înainte de tubaj se face prin presiunea hidraulica a fluidului de foraj asupra peretilor putului. La aparitia pierderii de circulatie, forajul se opreste, se ridica sapa cu un pas de prajina si se adauga aditiv de foraj pentru restabilirea circulatiei. Tubajul se face dupa terminarea completa a forajului pe toata adâncimea putului si la diametrul final al putului. Pentru evitarea pierderii de circulatie în straturi poroase si a colapsului (prabusirea putului), pentru decantarea în batal a detritusului, în fluidul de foraj se adauga aditiv de foraj (bentonita+CMC+soda calcinata). Fluidul de foraj se prepara în batal cu o zi înainte de începerea forajului, pentru hidratarea si omogenizarea perfecta a amestecului.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pgt.ro/2011/05/22/foraj-in-sistem-hidraulic/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Sistem foraj cu amestec</title>
		<link>http://www.pgt.ro/2011/05/20/hello-world/</link>
		<comments>http://www.pgt.ro/2011/05/20/hello-world/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 20 May 2011 07:49:47 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Radu Zamfirescu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Principii Geotermale]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.pgt.ro/?p=1</guid>
		<description><![CDATA[Amestecarea auto-întărire namol in situ cu sol nativ (SMW) este un cost-eficient tehnică pentru construcţia de ziduri de control a apelor subterane (cut-off pereţi), ziduri de sprijin pentru excavare (ziduri de sprijin), precum şi pentru sol îmbunătăţire. Pentru pereţi cu adâncimi mici (de obicei, 6-15 m) solului Wall BAUER de amestecare metoda (SMW) a fost &#8230; <a href="http://www.pgt.ro/2011/05/20/hello-world/">Read more <span class="meta-nav">&#8594;</span></a>]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Amestecarea auto-întărire namol in situ cu sol nativ (SMW) este un cost-eficient tehnică pentru construcţia de ziduri de control a apelor subterane (cut-off pereţi), ziduri de sprijin pentru excavare (ziduri de sprijin), precum şi pentru sol îmbunătăţire.<br />
Pentru pereţi cu adâncimi mici (de obicei, 6-15 m) solului Wall BAUER de amestecare metoda (SMW) a fost dezvoltat.</p>
<p>Solul este slăbit şi imediat amestecat cu o suspensie auto-întărire de trei adiacente uşor suprapuse burghie şi palete de amestecare.<br />
De relaxare, de transport şi amestecarea solului, frecare minimă între tije<br />
şi pământ amestecat este asigurată. Prin urmare, este posibil de a construi ziduri în mod eficient instalatii de alimentare cu energie medie.<br />
În acelaşi timp, foarte omogen sol-ciment amestec poate fi asigurată în<br />
Pentru a atinge o bună calitate a de perete.</p>
<p>Principalele avantaje ale metodei sunt:<br />
 platforme mici pentru a mijlocii pot fi utilizate.<br />
 sol in-situ este folosit ca o construcţie material<br />
 Foarte puţine generaţie de pradă (important factor în zonele contaminate)<br />
 nr vibratii induse în timpul construcţiei (SMW poate fi folosit imediat în<br />
vecinătate a clădirilor)</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.pgt.ro/2011/05/20/hello-world/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

